Guvernul Republicii Moldova a decis pe 4 februarie 2026 reorganizarea Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul prin absorbţie în structura Universităţii Tehnice a Moldovei (UTM), urmând să fie creat un Centru Universitar „Bogdan Petriceicu Hasdeu” cu sediul la Cahul şi buget propriu. Instituţia, înfiinţată în 1999 printr-un acord bilateral România–Republica Moldova şi legată de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, a provocat reacţii academice şi politice puternice: Academia Română, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi personalităţi precum Emil Constantinescu au cerut dialog şi respectarea autonomiei.
Ministrul Dan Perciun a motivat alegerea UTM prin resursele disponibile, menţionând un buget al UTM ce depăşeşte 25 milioane euro. Critici invocă ignorarea tratatelor fondatoare şi solicitările primarului Nicolae Dandiş şi ale avocatului Antonie Popescu, care sugerează consultarea Bucureştiului şi caută precedente, precum cazul din Taraclia aprobat în 23 octombrie 2022.
Rectorul Marian Barbu al Dunărea de Jos a adoptat o poziţie neutră. Controversa ridică întrebări despre obligaţiile bilaterale, autonomia universitară şi impactul geopolitic al deciziei, generând proteste şi apeluri la dialog transfrontalier.
Reprezentanţi ai studenţilor şi societăţii civile cer clarificări privind transferul personalului, menţinerea programelor în limba română şi garantarea diplomei recunoscute internaţional. Autorităţile promit consultări, dar termenii rămân vagi şi critici.
