Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost prezentat ca motorul de modernizare al României, acoperind autostrăzi, spitale, școli, creșe, reforme administrative, energie, digitalizare și infrastructură locală. Însă banii nu vin automat: fondurile se acordă în tranșe în funcție de atingerea obiectivelor asumate și de rapoartele de progres.
În ultima lună a programului, decizia finală va depinde mai mult ca niciodată de rezultatele reale, nu de contracte sau termene, iar finanțările pot fi reduse sau pierdute dacă țintele nu sunt confirmate. Pentru Galați, efectele se vor vedea în proiectele locale legate de infrastructură și servicii urbane.
Întreprinderile din zona publică și privată au promovat deja proiecte de extindere a facilităților pentru spitalul județean, reabilitări ale campusurilor și creșe, modernizări ale rețelei de energie și pași în direcția digitalizării administrației locale. În această situație, miza finală este clară: cât de rapid și eficient poate administrația să transfere planurile în cheltuieli eligibile și, implicit, în plăți efective.
Experții locali atrag atenția că, în această ultimă fereastră, eșecul sau succesul absorbției depind de trei factori: monitorizarea riguroasă a progresului, cooperarea între autorități locale și cele centrale, precum și capacitatea de a demonstra rezultate tangibile. Galați poate pierde sau câștiga oportunități uriașe în funcție de ritmul cu care se aprobă și se decontează proiectele, iar deciziile de acțiune luate în aceste zile vor defini utilitatea fondurilor UE pentru comunitate în anii următori.
